Dezvăluirea recentă a Ministrului Economiei, Radu Miruță, despre o clădire cu 54 de birouri din București, proprietate a statului, folosită gratuit de firme private timp de 18 ani, este mai mult decât o știre. Este simptomul unei boli cronice a administrației publice: gestionarea dezastruoasă și adesea complice a patrimoniului public. Cazul, descris de ministru drept „furt cu clădirea întreagă”, arată cum, sub ochii a zeci de oficiali, bunuri de milioane de euro au produs profituri exclusiv pentru „șmecherași”, în timp ce statul a încasat „ZERO lei”. Descoperirea de la centru ridică o întrebare firească și extrem de pertinentă la nivel local: oare câte firme din Prahova stau pe gratis în clădirile statului?
Anatomia unei Fraude Tolerate: Cazul de la Ministerul Economiei
Mecanismul, așa cum a fost prezentat de ministru, este de o simplitate revoltătoare. O clădire de 1.500 de metri pătrați, aflată în patrimoniul Ministerului Economiei, a fost ocupată de diverse firme private. Acestea, la rândul lor, au închiriat și subînchiriat spațiile, obținând profituri considerabile.
Proprietarul de drept, statul român, nu a încasat niciun leu chirie timp de aproape două decenii. Situația a fost posibilă, spune ministrul Miruță, „pentru că li s-a permis”, sugerând o complicitate sau o neglijență crasă la nivelul funcționarilor și al conducerilor anterioare.
Ministrul a anunțat că a dispus evacuarea imediată a clădirii, cu scopul ca aceasta să fie, în sfârșit, utilizată în interes public sau închiriată la prețul pieței, pentru a aduce venituri la buget.
Întrebarea pentru Prahova: Cine Verifică Patrimoniul Public Local?
Dacă o astfel de situație a fost posibilă la nivel de minister, în inima capitalei, este legitim să ne întrebăm care este starea reală a patrimoniului public la nivelul județului Prahova. Județul abundă în clădiri deținute de diverse autorități, de la Consiliul Județean Prahova și primării (Ploiești, Câmpina, etc.), la deconcentrate ale ministerelor.
Întrebările care necesită un răspuns transparent din partea autorităților prahovene sunt:
- Există un inventar clar, public și actualizat al tuturor clădirilor și spațiilor deținute de stat în județul Prahova?
- Câte dintre aceste spații sunt închiriate către entități private și care este nivelul chiriilor încasate?
- Se fac verificări periodice pentru a se asigura că toate spațiile ocupate generează venituri la buget, conform contractelor?
- Oare câte firme, asociații sau fundații „de casă” funcționează în spații publice din Prahova, plătind chirii modice sau chiar deloc?
Cazul de la București nu ar trebui privit ca o excepție, ci ca un avertisment. Este un semnal de alarmă care ar trebui să declanșeze un audit complet al modului în care este gestionat patrimoniul public în fiecare județ, inclusiv în Prahova.
Concluzie: Nevoia de Transparență și Responsabilitate
Dezvăluirea ministrului Radu Miruță este salutară, dar nu trebuie să rămână un caz singular. Este datoria presei locale, a societății civile și a politicienilor onești din Prahova să ceară răspunsuri clare de la autoritățile locale. Până când nu vom avea un inventar transparent și o verificare riguroasă a fiecărui metru pătrat deținut de stat, întrebarea „oare la noi câți sunt?” va rămâne un simbol al neputinței și al suspiciunii față de o administrație care, prea adesea, pare să uite pe cine servește.
💬 Ce părere ai? Crezi că autoritățile din Prahova ar trebui să facă un audit public al tuturor clădirilor deținute de stat și închiriate către privați? Lasă un comentariu mai jos.